Global Cold Chain Industry – Accelerated Growth and Opportunities for Eastern Europe

Global Cold Chain Industry Overview

The global cold chain industry was valued at USD 316.34 billion in 2024, and projections indicate it will reach USD 1,611 billion by 2033, growing at a compound annual growth rate (CAGR) of 20.1% between 2025 and 2033.

This rapid expansion is driven by shifting consumer preferences, increased demand for fresh and frozen foods, as well as the growth of e-commerce and refrigerated logistics infrastructure.

Key Insights (2024)

  • North America held the largest market share — over 33%, supported by strong demand for refrigerated food and online retail expansion.

  • Asia-Pacific is the fastest-growing region, fueled by massive investments in cold storage and temperature-controlled transport.

  • The cold storage segment accounts for over 52% of total market value.

  • The frozen product category (−18°C to −25°C) dominates the market by temperature range.

  • The food and beverage industry remains the main growth driver.

Market Size and Forecast

  • 2024: USD 316.34 billion

  • 2033 (projection): USD 1,611 billion

  • CAGR (2025–2033): 20.1%

  • North America: largest current market

  • Asia-Pacific: most dynamic growth

Regional Analysis and Outlook

The Asia-Pacific region leads the global market with approximately 52% share, followed by North America (~33%) and Europe (~10–11%).
Although Latin America and the Middle East & Africa hold smaller shares, both regions are experiencing accelerated growth due to increasing investments in cold chain and food logistics infrastructure.

Implications for Moldova and Romania

For Eastern European companies — including AUTEHTON — this global trend highlights the importance of:

  • investing in energy-efficient and eco-friendly equipment (compliant with F-Gas regulations);

  • promoting premium maintenance services and long-term reliability;

  • adapting to European standards of efficiency and sustainability.

AUTEHTON brings to the local market the same modern solutions that define global leaders — lower operating costs, reduced energy consumption, durability, and advanced technology.

Global Cold Chain Market Distribution – 2024

The New F-Gas Regulation (EU) 2024/573: A Significant Step Towards Climate Neutrality

The European Union has made a significant step towards achieving its environmental and climate objectives by publishing the new F-Gas Regulation (EU) 2024/573 in the Official Journal of the European Union. This regulation, which came into effect on March 11, 2024, sets the framework for the gradual and total phase-out of hydrofluorocarbons (HFCs) by 2050, marking a significant change in the EU’s environmental policy.

Objectives of the New Regulation

The main goal of the new F-Gas Regulation is to drastically reduce greenhouse gas emissions resulting from the use of fluorinated refrigerants. These gases, known as HFCs, are widely used in refrigeration and air conditioning systems but have a high global warming potential (GWP).

The regulation aims to:

Reduce HFC Availability: Starting next year, there will be a significant reduction in the amount of HFCs that can be placed on the market, forcing the industry to shift towards more ecological alternatives.

Prohibit the Use of Fluorinated Refrigerants: The regulation imposes strict restrictions on the use of HFCs in new products and refrigeration systems, thus promoting the use of natural cooling technologies and those with a low impact on the climate.

Promote Sustainability in the Food Supply Chain: Another important goal is to achieve a more sustainable food supply chain by reducing the carbon footprint of refrigeration systems used in this sector.

Implications for Industry and Consumers

The adoption of the new F-Gas Regulation will have significant implications for both the refrigeration industry and consumers. Manufacturers of refrigeration equipment will need to invest in new and more ecological technologies, while consumers will benefit from more durable products with a lower environmental impact. Furthermore, this regulation will stimulate innovation and the development of natural refrigeration solutions, which will play a crucial role in achieving the EU’s climate objectives.

Parlamentul European a aprobat proiectul de renunțare accelerată la agenții frigorifici HFC.

Pe 30 martie 2023, în timpul unui vot istoric, Parlamentul European a adoptat o poziție ambițioasă privind revizuirea Regulamentului UE privind gazele fluorurate, susținând renunțarea treptată la HFC până în 2050 și numeroase interdicții privind HFC și HFO în domenii de aplicare precum pompele de căldură și instalațiile frigorifice staționare.

În contextul acestui eveniment emblematic pentru industrie, viitorul freonilor devine extrem de incert, în timp ce agenții frigorifici naturali ies în mod clar în prim-plan.

Majoritatea amendamentelor “atenuante” propuse de statele din Europa Centrală și de Est și susținute de o alianță a 14 dintre principalele asociații industriale europene și internaționale, au fost respinse.

Din cei 587 care au votat, 426 au fost “pentru”, 109 “împotriva” și 52 s-au abținut.

Noi interdicții

Deputații Parlamentului European au votat în favoarea majorității amendamentelor la Anexa IV, care prevede interzicerea utilizării HFC în echipamentele noi, propuse de comitetul ENVI și care au provocat dezbateri aprinse în comunitatea profesională. Astfel, amendamentele adoptate 145 și 153 interzic plasarea pe piață a următoarelor sisteme:

 

  • Echipamente frigorifice staționare care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2027;
  • Unități de refrigerare transportabile care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate: în camionete și pe nave – începând cu 1 ianuarie 2027; în camioane, remorci și containere frigorifice – începând cu 1 ianuarie 2029;
  • Sisteme portabile, monobloc și alte sisteme autonome de aer condiționat și pompe de căldură care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2026;
  • Sisteme split cu un singur modul intern, inclusiv sistemele de aer condiționat cu două canale, care conțin mai puțin de 3 kg de gaze de seră fluorurate, enumerate în Anexa I la Amendamentul Kigali – începând cu 1 ianuarie 2028;
  • Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală de până la 12 kW inclusiv, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate, cu excepția cazurilor în care este necesar pentru respectarea standardelor de siguranță – începând cu 1 ianuarie 2028;
  • Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală între 12 și 500 kW, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate cu un PRP de 750 sau mai mare, cu excepția cazurilor în care este necesar pentru respectarea standardelor de siguranță – începând cu 1 ianuarie 2028;
  • Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală de peste 500 kW, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2028.
  • Textul adoptat de Parlamentul European include, de asemenea, interdicții care nu au generat controverse în etapa de discuții preliminare:
  • 23a: Aer condiționat mobil pentru navele de pasageri și de marfă, autobuze, tramvaie și trenuri, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2029;
  • 23b: Mini-chillere și chillere obișnuite bazate pe compresoare de tip volumetric și centrifugal, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2027.

 

Reacția comunității profesionale

În comunitatea profesională europeană, valul de nemulțumire crește.

“Votul Parlamentului European privind gazele F afectează industria europeană și prejudiciază europenii, stabilind obiective nerealiste care subminează implementarea pompelor de căldură și încetinesc decarbonizarea.” 

– a declarat Russell Patten, directorul general al Parteneriatului European pentru Energie și Mediu (EPEE).

Comitetul Tehnic European privind agenții frigorifici fluorurați (EFCTC), la rândul său, prevede “consecințe semnificative” pentru funcționarea echipamentelor frigorifice și a sistemelor de aer condiționat, esențiale pentru atingerea obiectivelor UE privind decarbonizarea clădirilor, dacă HFC-urile cu PRP scăzut vor fi excluse din textul final de compromis.

“Acest lucru ar putea pune, de asemenea, în pericol implementarea pe scară largă a pompelor de căldură.”

– se menționează în comunicat.

Cu toate acestea, există și cei care salută deciziile luate. Astfel, Agenția de Investigații Ecologice (EIA) consideră că “mesajul parlamentului nu poate fi mai clar – gazele F nu au viitor într-o lume în care temperatura este limitată la 1,5 ° C”.

“Votul de astăzi reprezintă, de asemenea, un vot pentru industria europeană, care va beneficia enorm de investițiile timpurii în alternative durabile la agenții frigorifici naturali.”

– consideră Agenția.

Cu toate acestea, reglementarea este departe de a fi finalizată. Acum, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul European, care se așteaptă să-și stabilească poziția privind Regulamentul săptămâna viitoare. După aceea, va începe trialogul între Parlamentul European, Comisia și Consiliu. Se așteaptă ca acordul să fie încheiat până în vara acestui an.

Cu toate acestea, votul din Parlamentul European sugerează că revizuirea finală a Regulamentului va reflecta schimbări semnificative în utilizarea agenților frigorifici, iar aplicarea agenților frigorifici naturali va crește considerabil.