Industria globală a lanțului frigorific – creștere accelerată și oportunități pentru Europa de Est

Dimensiunea industriei globale a lanțului frigorific a fost estimată la 316,34 miliarde USD în 2024, iar proiecțiile arată că va ajunge la 1.611 miliarde USD până în 2033, cu o creștere anuală medie (CAGR) de 20,1% între 2025 și 2033.

Această expansiune rapidă este susținută de schimbările în preferințele consumatorilor, de creșterea cererii pentru alimente proaspete și congelate, precum și de dezvoltarea comerțului electronic și a infrastructurii logistice frigorifice.

Informații cheie (2024)

• America de Nord a deținut cea mai mare cotă de piață, peste 33%, datorită cererii crescute pentru produse alimentare refrigerate și a extinderii comerțului online.
• Asia-Pacific este regiunea cu cea mai rapidă creștere, datorită investițiilor masive în depozite frigorifice și transport temperat.
• Segmentul de depozitare frigorifică reprezintă peste 52% din valoarea totală a pieței.
• Categoria de produse congelate (-18°C până la -25°C) domină piața după intervalul de temperatură.
• Industria alimentară și a băuturilor este principalul motor de creștere al sectorului.

Dimensiunea și prognoza industriei

• 2024: 316,34 miliarde USD
• 2033 (proiecție): 1.611 miliarde USD
• CAGR (2025–2033): 20,1%
• America de Nord: cea mai mare piață actuală
• Asia-Pacific: cea mai dinamică evoluție

Analiza regională și perspective

Regiunea Asia-Pacific domină piața globală cu o cotă de aproximativ 52%, urmată de America de Nord (≈33%) și Europa (≈10–11%).
Deși regiunile America Latină și Orientul Mijlociu & Africa au ponderi mai reduse, ele înregistrează o creștere accelerată datorită investițiilor în infrastructură frigorifică și logistică alimentară.

Concluzii pentru piața din Moldova și România

Pentru companiile din Europa de Est, inclusiv AUTEHTON, această tendință globală confirmă necesitatea:

• investițiilor în echipamente eficiente energetic și soluții ecologice (conforme normelor F-Gaz);
• promovării serviciilor de mentenanță premium și fiabilitate pe termen lung;
• adaptării la standardele europene de eficiență și sustenabilitate.

AUTEHTON aduce local aceleași soluții moderne care definesc liderii mondiali — costuri mai mici de exploatare, consum redus de energie, durabilitate și tehnologie modernă.

Distribuția pieței globale a lanțului frigorific – 2024

Noul Regulament F-Gas (UE) 2024/573: Un Pas Semnificativ către Neutralitatea Climatică

Uniunea Europeană a făcut un pas major către realizarea obiectivelor sale de mediu și de climă prin publicarea noului Regulament F-Gas (UE) 2024/573 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest regulament, care a intrat în vigoare la 11 martie 2024, stabilește cadrul pentru eliminarea treptată și totală a hidrofluorocarburilor (HFC) până în 2050, marcând astfel o schimbare semnificativă în politica de mediu a UE.

Obiectivele Noului Regulament

Principalul obiectiv al noului Regulament F-Gas este reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea agenților frigorifici fluorurați. Aceste gaze, cunoscute sub numele de HFC, sunt utilizate pe scară largă în sistemele de refrigerare și aer condiționat, dar au un potențial ridicat de încălzire globală (GWP).

Regulamentul vizează:

Reducerea Disponibilității HFC: Începând cu anul viitor, va exista o reducere semnificativă a cantității de HFC care pot fi puse pe piață, forțând industria să se orienteze către alternative mai ecologice.

Interzicerea Utilizării Agenților Frigorifici Fluorurați: Regulamentul impune restricții stricte asupra utilizării HFC în noile produse și sisteme de refrigerare, promovând astfel utilizarea tehnologiilor de răcire naturale și cu impact redus asupra climei.

Promovarea Sustenabilității în Lanțul de Distribuție Alimentar: Un alt obiectiv important este realizarea unui lanț de distribuție alimentar mai durabil prin reducerea amprentei de carbon a sistemelor de refrigerare utilizate în acest sector.

Implicații pentru Industrie și Consumatori

Adoptarea noului Regulament F-Gas va avea implicații semnificative atât pentru industria de refrigerare, cât și pentru consumatori. Producătorii de echipamente de refrigerare vor trebui să investească în tehnologii noi și mai ecologice, în timp ce consumatorii vor beneficia de produse mai durabile și cu un impact mai redus asupra mediului. De asemenea, acest regulament va stimula inovarea și dezvoltarea de soluții de refrigerare naturale, care vor juca un rol crucial în atingerea obiectivelor climatice ale UE.

Parlamentul European a aprobat proiectul de renunțare accelerată la agenții frigorifici HFC.

Pe 30 martie 2023, în timpul unui vot istoric, Parlamentul European a adoptat o poziție ambițioasă privind revizuirea Regulamentului UE privind gazele fluorurate, susținând renunțarea treptată la HFC până în 2050 și numeroase interdicții privind HFC și HFO în domenii de aplicare precum pompele de căldură și instalațiile frigorifice staționare.

În contextul acestui eveniment emblematic pentru industrie, viitorul freonilor devine extrem de incert, în timp ce agenții frigorifici naturali ies în mod clar în prim-plan.

Majoritatea amendamentelor „atenuante” propuse de statele din Europa Centrală și de Est și susținute de o alianță a 14 dintre principalele asociații industriale europene și internaționale, au fost respinse.

Din cei 587 care au votat, 426 au fost „pentru”, 109 „împotriva” și 52 s-au abținut.

Noi interdicții

Deputații Parlamentului European au votat în favoarea majorității amendamentelor la Anexa IV, care prevede interzicerea utilizării HFC în echipamentele noi, propuse de comitetul ENVI și care au provocat dezbateri aprinse în comunitatea profesională. Astfel, amendamentele adoptate 145 și 153 interzic plasarea pe piață a următoarelor sisteme:

• Echipamente frigorifice staționare care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2027;
• Unități de refrigerare transportabile care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate: în camionete și pe nave – începând cu 1 ianuarie 2027; în camioane, remorci și containere frigorifice – începând cu 1 ianuarie 2029;
• Sisteme portabile, monobloc și alte sisteme autonome de aer condiționat și pompe de căldură care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2026;
• Sisteme split cu un singur modul intern, inclusiv sistemele de aer condiționat cu două canale, care conțin mai puțin de 3 kg de gaze de seră fluorurate, enumerate în Anexa I la Amendamentul Kigali – începând cu 1 ianuarie 2028;
• Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală de până la 12 kW inclusiv, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate, cu excepția cazurilor în care este necesar pentru respectarea standardelor de siguranță – începând cu 1 ianuarie 2028;
• Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală între 12 și 500 kW, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate cu un PRP de 750 sau mai mare, cu excepția cazurilor în care este necesar pentru respectarea standardelor de siguranță – începând cu 1 ianuarie 2028;
• Sisteme split cu o capacitate de răcire nominală de peste 500 kW, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2028.
• Textul adoptat de Parlamentul European include, de asemenea, interdicții care nu au generat controverse în etapa de discuții preliminare:
• 23a: Aer condiționat mobil pentru navele de pasageri și de marfă, autobuze, tramvaie și trenuri, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2029;
• 23b: Mini-chillere și chillere obișnuite bazate pe compresoare de tip volumetric și centrifugal, care conțin sau utilizează gaze de seră fluorurate – începând cu 1 ianuarie 2027.

Reacția comunității profesionale

În comunitatea profesională europeană, valul de nemulțumire crește.

“Votul Parlamentului European privind gazele F afectează industria europeană și prejudiciază europenii, stabilind obiective nerealiste care subminează implementarea pompelor de căldură și încetinesc decarbonizarea.” 

– a declarat Russell Patten, directorul general al Parteneriatului European pentru Energie și Mediu (EPEE).

Comitetul Tehnic European privind agenții frigorifici fluorurați (EFCTC), la rândul său, prevede „consecințe semnificative” pentru funcționarea echipamentelor frigorifice și a sistemelor de aer condiționat, esențiale pentru atingerea obiectivelor UE privind decarbonizarea clădirilor, dacă HFC-urile cu PRP scăzut vor fi excluse din textul final de compromis.

“Acest lucru ar putea pune, de asemenea, în pericol implementarea pe scară largă a pompelor de căldură.”

– se menționează în comunicat.

Cu toate acestea, există și cei care salută deciziile luate. Astfel, Agenția de Investigații Ecologice (EIA) consideră că „mesajul parlamentului nu poate fi mai clar – gazele F nu au viitor într-o lume în care temperatura este limitată la 1,5 ° C”.

“Votul de astăzi reprezintă, de asemenea, un vot pentru industria europeană, care va beneficia enorm de investițiile timpurii în alternative durabile la agenții frigorifici naturali.”

– consideră Agenția.

Cu toate acestea, reglementarea este departe de a fi finalizată. Acum, Parlamentul European va începe negocierile cu Consiliul European, care se așteaptă să-și stabilească poziția privind Regulamentul săptămâna viitoare. După aceea, va începe trialogul între Parlamentul European, Comisia și Consiliu. Se așteaptă ca acordul să fie încheiat până în vara acestui an.

Cu toate acestea, votul din Parlamentul European sugerează că revizuirea finală a Regulamentului va reflecta schimbări semnificative în utilizarea agenților frigorifici, iar aplicarea agenților frigorifici naturali va crește considerabil.